Verification of Payee este aceeași idee în orice context — confirmarea faptului că contul aparține beneficiarului dorit — dar plățile B2B și B2C solicită părți diferite ale acesteia. Înțelegerea diferențelor te ajută să configurezi verificarea și să o prezinți într-un mod care se potrivește plății pe care o gestionezi efectiv.
Cum diferă cele două
- Tipul de beneficiar: B2C se concentrează pe numele persoanelor; B2B pe persoanele juridice și pe identificatorii organizației.
- Valoare și tipar: B2B înclină spre valori mai mari și rulări programate în masă; B2C spre multe plăți mai mici, ocazionale.
- Risc: redirecționarea facturilor în B2B vs escrocherii și date introduse greșit în B2C.
Cum folosești VoP în fiecare context
- 1 Pentru B2C, optimizează experiența în timp real a plății individuale și avertismentele clare pentru plătitor.
- 2 Pentru B2B, mizează pe verificarea în masă, pe controalele la integrarea furnizorilor și pe jurnalizarea pentru audit.
- 3 În ambele cazuri, prezintă rezultatele clar, astfel încât o nepotrivire să declanșeze acțiune, nu confuzie.
Aceeași verificare, accent diferit
Nu ai nevoie de două produse. Ai nevoie de o singură Verification of Payee pe care să o aplici cu accentul potrivit — experiență în timp real pentru consumatori, verificare în masă și controale pentru companii.
RoxPay susține atât verificările individuale în timp real, cât și verificarea în masă, cu rezultate care acoperă beneficiari persoane fizice și organizații, astfel încât o singură integrare acoperă B2C și B2B.